Durerea resimțită în timpul contactului sexual, cunoscută medical sub numele de dispareunie, reprezintă o problemă des întâlnită, dar adesea trecută sub tăcere. Deși poate părea o situație izolată sau temporară, în multe cazuri este un semn al unei disfuncții fizice, hormonale sau emoționale care necesită atenție medicală. Dispareunia afectează viața sexuală, încrederea în sine și armonia de cuplu. Din păcate, multe femei ezită să discute acest subiect, considerându-l tabu sau rușinos. Totuși, durerea în timpul actului sexual nu este normală și nu ar trebui ignorată. Identificarea cauzei și alegerea tratamentului potrivit pot restabili confortul și plăcerea sexuală, fără consecințe pe termen lung.
De ce apare durerea în timpul contactului sexual?
În mod normal, contactul sexual nu trebuie să fie dureros. În timpul excitării, glandele vaginale secretă o cantitate crescută de lubrifiant natural, iar mucoasa devine elastică și bine vascularizată. Când acest mecanism fiziologic este perturbat – prin dezechilibre hormonale, inflamații sau factori psihologici – poate apărea senzația de arsură, înțepătură sau durere în timpul penetrării.
Durerea poate fi:
- Superficială – localizată la nivelul vulvei sau al orificiului vaginal, de obicei la începutul actului;
- Profundă – resimțită în interiorul pelvisului, în timpul mișcărilor, adesea asociată cu alte afecțiuni ginecologice.
Dispareunia nu are o singură cauză, ci apare din interacțiunea mai multor factori: hormonali, anatomici, infecțioși sau psihologici. În unele cazuri, o cauză minoră – precum uscăciunea vaginală – poate deveni cronică dacă nu este tratată corect, ducând la teama anticipatorie de durere și tensiune musculară reflexă.
Cauze posibile
Durerea în timpul contactului sexual are numeroase cauze posibile, iar abordarea corectă presupune o evaluare individualizată. Cele mai frecvente sunt:
- Cauze hormonale
Scăderea nivelului de estrogen este una dintre cele mai frecvente cauze ale uscăciunii și atrofiei vaginale. Estrogenii au rolul de a menține grosimea, elasticitatea și hidratarea mucoasei vaginale iar când aceștia scad, pereții vaginali devin mai subțiri, mai fragili și predispuși la microleziuni.
Acest deficit poate apărea:
- în menopauză sau perimenopauză;
- după naștere, mai ales în perioada de alăptare;
- după tratamente hormonale (anticoncepționale, terapie antiestrogenică);
- în contextul unor afecțiuni endocrine sau tratamente oncologice.
- Cauze infecțioase
Infecțiile vaginale reprezintă o cauză frecventă de dispareunie. Printre cele mai întâlnite:
- Candidoza vaginală, caracterizată prin mâncărime, senzație de arsură și secreții albicioase;
- Vaginoza bacteriană, cu miros neplăcut și secreție gri-albicioasă;
- Trichomoniaza sau alte infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia, Mycoplasma, Gonoree).
Aceste infecții produc inflamație locală, modifică pH-ul vaginal și pot duce la disconfort persistent, chiar și după tratament, dacă nu se restabilește flora normală.
- Afecțiuni dermatologice vulvare
Pielea și mucoasa vulvei pot fi afectate de afecțiuni dermatologice cronice:
- Lichen scleros – determină subțierea și albirea tegumentului, cu prurit intens și fisuri dureroase;
- Dermatita de contact – cauzată de produse de igienă intimă, detergenți, absorbante sau latex;
- Psoriazisul vulvar – leziuni roșii, netede, dureroase la contact.
- Cauze mecanice sau anatomice
Traumatismele obstetricale, epiziotomia, cicatricile postchirurgicale sau un himen parțial persistent pot limita elasticitatea vaginală și pot genera durere. De asemenea, o poziție neadecvată sau un contact insuficient lubrifiat poate accentua disconfortul.
- Cauze inflamatorii pelvine
Boli precum endometrioza, boala inflamatorie pelvină sau chisturile ovariene determină durere profundă, asociată adesea cu dismenoree (menstruații dureroase) sau dureri pelvine cronice. Aceste patologii necesită evaluare ecografică și tratament specific.
- Factori psihologici și emoționali
Stresul, anxietatea, lipsa excitării, experiențele sexuale negative sau abuzurile pot duce la contractura involuntară a musculaturii perineale – fenomen numit vaginism. Aceasta este o cauză frecventă a durerii la femeile tinere și se tratează prin consiliere psihosexuală, exerciții de relaxare și terapie fizică pelvină.
Cum poți să scapi de durere în timpul contactului sexual
Abordarea terapeutică depinde de cauza identificată. În multe cazuri, durerea se ameliorează semnificativ după un tratament corect și după restabilirea echilibrului local.
- Consult medical complet
Primul pas este un consult ginecologic complet, care poate include:
- examen clinic și palpare pelvină;
- ecografie transvaginală;
- examen de secreție vaginală și test Babeș-Papanicolau;
- eventual evaluare hormonală (estrogeni, FSH, LH, prolactină);
- investigații pentru boli inflamatorii sau infecțioase.
Evaluarea detaliată permite stabilirea exactă a cauzei și alegerea unui tratament personalizat, evitând automedicația sau folosirea nejustificată de produse intime.
- Tratamente medicamentoase sau locale
În funcție de diagnostic, medicul poate recomanda:
- Ovule hidratante cu acid hialuronic sau lactobacili, pentru refacerea mucoasei;
- Tratament antifungic sau antibiotic, în caz de infecții;
- Terapie locală estrogenică, sub formă de ovule, creme sau geluri vaginale, pentru atrofia indusă de menopauză;
- Lubrifianți pe bază de apă sau silicon, preferabil fără parfum sau glicerină, pentru reducerea fricțiunii;
- Probiotice vaginale pentru restabilirea florei normale.
- Terapie hormonală
În cazurile de deficit estrogenic, medicul poate recomanda terapie hormonală de substituție locală sau sistemică. Aceasta restabilește grosimea, elasticitatea și vascularizația mucoasei vaginale, ameliorând disconfortul și uscăciunea.
Tratamentul este sigur și eficient, cu monitorizare periodică, fiind personalizat în funcție de vârsta, istoricul și profilul hormonal al pacientei.
- Fizioterapie și exerciții pelvine
Exercițiile de tip Kegel și terapia fizică pelvină ajută la relaxarea musculaturii vaginale și la reducerea contracturilor involuntare.
- Terapie psihologică
Atunci când durerea este influențată de stres, anxietate sau experiențe anterioare negative, psihoterapia cognitiv-comportamentală și terapia sexuală pot fi extrem de eficiente. Ele ajută la reducerea gândurilor anticipatorii și la recâștigarea controlului corporal și emoțional.
Caracteristici tratamente pentru zona vaginală
O componentă tot mai importantă în abordarea dispareuniei este reprezentată de tratamentele minim invazive pentru sănătatea intimă, destinate refacerii elasticității și hidratării mucoasei vaginale. Acestea nu implică intervenții chirurgicale, nu necesită perioadă de recuperare și oferă rezultate vizibile în timp scurt.
- Laserul vaginal fracționat non-ablativ
Laserul acționează prin emiterea controlată a energiei termice la nivelul mucoasei, stimulând sinteza de colagen și elastină. Rezultatul este o îmbunătățire a fermității, lubrifierii și sensibilității vaginale, reducând astfel durerea din timpul contactului sexual.
Beneficiile includ:
- ameliorarea atrofiei vaginale;
- creșterea fluxului sanguin local;
- restabilirea pH-ului fiziologic;
- reducerea simptomelor de incontinență ușoară.
Tratamentul se efectuează fără anestezie generală și nu afectează țesuturile sănătoase.
- Radiofrecvența vaginală
Prin energia termică emisă în profunzime, radiofrecvența stimulează producția de colagen și îmbunătățește troficitatea mucoasei. Este indicată în caz de uscăciune vaginală, senzație de laxitate sau disconfort sexual post-partum și menopauză.
- Terapia cu plasmă autologă (PRP)
Tratamentul PRP folosește plasma proprie a pacientei, bogată în factori de creștere, pentru a stimula regenerarea celulară. Injectată local, aceasta determină:
- refacerea mucoasei atrofice;
- creșterea sensibilității;
- îmbunătățirea lubrifierii naturale.
- Acid hialuronic injectabil pentru zona intimă
Acidul hialuronic cu densitate mică, special formulat pentru mucoasa vaginală, oferă hidratare profundă și refacerea troficității locale. Este o procedură rapidă, cu efect imediat de confort și elasticitate crescută.
Cum se realizează tratamentele și ce implica acestea
Tratamentele moderne pentru dispareunie sunt minim invazive, nedureroase și sigure, efectuate în cabinet medical de către specialiști instruiți.
Etapele obișnuite:
- Consultația inițială: se evaluează simptomele, istoricul medical și cauzele posibile.
- Pregătirea: zona este curățată, iar uneori se aplică o cremă anestezică locală.
- Procedura: durează 15–30 de minute, în funcție de tipul de tratament. Pacienta poate resimți o senzație ușoară de căldură, dar fără durere semnificativă.
- Recuperarea: nu necesită repaus, doar evitarea contactului sexual pentru 48–72 de ore.
- Rezultatele: apar progresiv, pe măsură ce se regenerează colagenul și se îmbunătățește hidratarea mucoasei.
În general, sunt recomandate mai multe ședințe, la intervale de 4–6 săptămâni, urmate de o sesiune anuală de întreținere.
Există riscuri pe termen lung?
Procedurile moderne destinate rejuvenării vaginale și tratamentului dispareuniei au un profil de siguranță foarte bun.
Efecte secundare minore pot include:
- ușoară senzație de căldură locală;
- roșeață sau edem tranzitoriu;
- secreție ușor crescută în primele 24–48 de ore.
Complicațiile serioase sunt extrem de rare atunci când tratamentul este efectuat de personal calificat, cu echipamente medicale certificate.
Pe termen lung, aceste proceduri nu doar că nu afectează fertilitatea sau funcția sexuală, ci contribuie la îmbunătățirea calității vieții, a confortului sexual și a sănătății intime generale.
