Transpirația este un proces fiziologic esențial, prin care organismul își reglează temperatura și elimină o mică parte din toxine. Când însă devine excesivă, persistentă și apare fără legătură cu efortul fizic sau temperatura ambientală, vorbim despre hiperhidroză – o afecțiune frecventă, dar adesea ignorată sau tratată superficial.
Pe lângă disconfortul fizic, transpirația excesivă afectează calitatea vieții, relațiile sociale și încrederea în sine. Înțelegerea cauzelor și a mecanismelor implicate este primul pas către un tratament eficient și personalizat.
Cum îți dai seama că transpiri prea mult?
Transpirația excesivă nu se măsoară prin cantitatea exactă de sudoare, ci prin impactul pe care îl are asupra activităților zilnice. Dacă observi pete umede constante la nivelul axilelor, palmelor, tălpilor sau feței, chiar și în repaus, dacă transpirația apare în situații fără stres sau căldură și te obligă să schimbi hainele de mai multe ori pe zi, este foarte probabil să fie vorba despre hiperhidroză.
Uneori, transpirația apare doar în anumite regiuni (formă localizată), alteori se manifestă generalizat, afectând întregul corp.
Tipuri de transpirație excesivă
În funcție de cauză și distribuție, hiperhidroza se clasifică în două mari categorii:
- Hiperhidroză primară (esențială) – apare fără o boală asociată, de obicei localizată la nivelul axilelor, palmelor, tălpilor sau feței.
- Hiperhidroză secundară – are o cauză medicală identificabilă (endocrină, metabolică, neurologică sau medicamentoasă) și este mai frecvent generalizată.
Cauze și boli care pot declanșa transpirația excesivă
Mecanismele care duc la hiperhidroză sunt diverse. Transpirația este controlată de sistemul nervos vegetativ, care poate fi stimulat excesiv fie din cauze fiziologice, fie ca urmare a unei boli.
Hiperhidroza primară idiopatică: Este cea mai frecventă formă, fără cauză medicală clară. Se manifestă încă din adolescență, prin transpirație accentuată la nivelul axilelor, palmelor sau tălpilor. Se presupune că există o hiperactivitate a nervilor simpatici, care determină stimularea excesivă a glandelor sudoripare, deși acestea sunt perfect normale din punct de vedere structural.
Tulburări endocrine: Afecțiunile tiroidiene, în special hipertiroidismul, determină creșterea metabolismului și implicit o producție crescută de căldură și transpirație. De asemenea, menopauza poate fi însoțită de bufeuri și transpirații nocturne, cauzate de fluctuațiile hormonale.
Boli metabolice: În diabetul zaharat, transpirația excesivă poate apărea ca reacție la episoadele de hipoglicemie. Alte boli metabolice, precum obezitatea sau feocromocitomul, pot declanșa hiperhidroză generalizată.
Afecțiuni neurologice: Leziunile sau dezechilibrele sistemului nervos vegetativ pot afecta reglarea termică a organismului. Hiperhidroza poate fi asociată cu boala Parkinson, neuropatii periferice sau tulburări ale măduvei spinării.
Cauze medicamentoase: Anumite medicamente pot stimula glandele sudoripare – antidepresivele, opioidele, antipireticele sau tratamentele hormonale fiind printre cele mai frecvente cauze.
Ce poți face să elimini disconfortul când transpiri prea mult
Măsurile de igienă locală și antiperspirantele pot reduce temporar disconfortul, dar nu tratează cauza. Se recomandă purtarea hainelor din fibre naturale, aerate, hidratarea corectă și evitarea alimentelor picante, a alcoolului și a cafelei, care pot stimula transpirația. Pentru formele persistente, este indicată evaluarea dermatologică și alegerea unui tratament medical cu efect pe termen lung.
Tratament pentru transpirația excesivă
Tratamentul hiperhidrozei depinde de severitate și localizare. În formele ușoare, pot fi suficiente antiperspirantele medicale pe bază de săruri de aluminiu.
Pentru cazurile moderate și severe, terapia injectabilă cu toxina botulinică s-a dovedit una dintre cele mai eficiente opțiuni, având un profil excelent de siguranță și eficiență. Prin blocarea temporară a transmiterii impulsului nervos către glandele sudoripare, transpirația este redusă semnificativ timp de 6–9 luni, fără a afecta alte funcții ale pielii.
Cum decurge procedura de tratare a hiperhidrozei
Tratamentul cu toxină botulinică este minim invaziv și se efectuează în cabinet dermatologic, după o evaluare atentă.
Pregătirea înaintea tratamentului
Zona se curăță și se marchează ușor pentru a delimita aria de tratament. În unele cazuri, se poate aplica o cremă anestezică pentru confort. Nu este necesară nicio pregătire specială, dar se recomandă evitarea aplicării antiperspirantelor cu 24 de ore înainte.
Cum se realizează procedura
Se efectuează microinjecții foarte fine, la distanțe regulate, în stratul superficial al pielii. Cantitatea de substanță și distribuția sunt adaptate zonei tratate – axile, palme, tălpi sau frunte. Procedura durează aproximativ 20–30 de minute, iar pacientul își poate relua activitățile imediat.
Recomandări după procedură
Se evită exercițiile fizice intense și expunerea la căldură în primele 24 de ore. Efectul apare treptat, în 3–7 zile, atingând eficiența maximă după aproximativ două săptămâni. Rezultatele persistă în medie 6–9 luni, după care tratamentul poate fi repetat fără riscuri cumulative.
Contraindicații și reacții adverse pentru tratamentul transpirației excesive
Procedura nu este recomandată în timpul sarcinii, alăptării sau la pacienții cu infecții cutanate active la nivelul zonei de tratament. De asemenea, este contraindicată persoanelor cu boli neuromusculare rare sau alergii cunoscute la componentele soluției.
Reacțiile adverse sunt minime – ușor disconfort local, eritem sau mici echimoze la locul injectării, care dispar rapid. Complicațiile serioase sunt extrem de rare atunci când tratamentul este realizat corect, de către un medic dermatolog cu experiență.
