Negii cutanați, denumiți medical veruci vulgare, reprezintă proliferări epiteliale benigne cu origine virală, localizate frecvent la nivelul mâinilor. Deși, în majoritatea cazurilor, nu sunt însoțiți de simptomatologie severă, aceste leziuni pot deveni surse de disconfort estetic și funcțional, mai ales în zonele expuse sau supuse frecvent traumatismelor mecanice. Dincolo de aspectul lor benign, verucile implică un virus cu mare capacitate de transmisie și recurență, ceea ce justifică o abordare diagnostică și terapeutică atentă.
Ce reprezinta negii pe mâini?
Negii sunt excrescențe cutanate benigne cauzate de infecția cu virusul papiloma uman (HPV – Human Papillomavirus), un virus ADN ce aparține unei familii extinse, cu peste 200 de tulpini identificate până în prezent. Dintre acestea, numeroase tulpini au tropism cutanat, adică o afinitate specifică pentru infectarea celulelor epidermice, în special în zonele expuse frecvent la traumatisme sau contact direct. Infecția cu HPV determină o proliferare necontrolată a keratinocitelor în stratul bazal al epidermei, ducând la formarea leziunilor caracteristice.
Verucile vulgare sunt cele mai frecvente forme clinice de veruci și se dezvoltă în special la nivelul mâinilor, degetelor și în jurul unghiilor.
Tipuri de negi
Din perspectivă clinică, verucile cutanate sunt clasificate în funcție de morfologie și localizare:
- Veruci vulgare– leziuni papulo-keratozice, cu suprafață neregulată și aspect rugos, frecvent localizate pe degete, palme și dosul mâinilor;
- Veruci plane – leziuni plate, netede, de culoare galben-brună, întâlnite mai ales la copii și adolescenți;
- Veruci filiforme – apar sub formă de excrescențe alungite, localizate mai ales pe față, dar pot fi prezente și în zona periunguală;
- Veruci subunguale și periunguale – se dezvoltă sub sau în jurul unghiilor și pot interfera cu creșterea normală a plăcii unghiale.
Identificarea tipului de verucă este importantă pentru stabilirea conduitei terapeutice optime.
Cauzele apariției negilor pe mâini
Verucile sunt cauzate de infecția cu HPV, transmis prin contact direct cu pielea infectată sau prin obiecte contaminate. Transmiterea este favorizată de microleziuni ale pielii, umiditate crescută, igienă deficitară și traumatisme repetitive. Expunerea frecventă la medii comune – piscine, săli de sport, vestiare – crește riscul contaminării. Persoanele cu imunitate scăzută, precum pacienții cu boli autoimune, diabet sau cei aflați sub tratamente imunosupresoare, sunt mai susceptibile la infecție și dezvoltă adesea forme extinse și recidivante.
După infectare, virusul poate rămâne latent o perioadă variabilă, iar activarea sa este influențată de factori precum stresul, oboseala cronică sau dezechilibrele hormonale.
Când este cazul să apelezi la un specialist
Deși verucile pot regresa spontan în decurs de câteva luni sau ani, există numeroase situații în care este recomandată intervenția unui specialist. Consultul dermatologic devine esențial atunci când leziunile persistă, se înmulțesc, devin dureroase sau își modifică aspectul. Prezența verucilor periunguale care afectează creșterea unghiei sau verucile localizate în zone traumatizabile frecvent, precum articulațiile mâinii, justifică o evaluare amănunțită pentru a evita complicațiile funcționale.
De asemenea, în cazul pacienților imunocompromiși sau cu istoric de recidivă frecventă, conduita terapeutică trebuie adaptată și monitorizată îndeaproape. Consultul este important și în situațiile în care aspectul verucilor este atipic sau ridică suspiciuni de leziuni premaligne ori tumorale. Nu în ultimul rând, verucile care afectează calitatea vieții pacientului din punct de vedere estetic sau psihosocial impun un tratament specializat, personalizat.
Tratament negi pe mâini
Opțiunile terapeutice includ tratamente topice keratolitice (acid salicilic, acid lactic), crioterapie cu azot lichid, electrocoagulare, excizie chirurgicală și terapii imunomodulatoare. Totuși, în ultimii ani, tehnologia laser a devenit standardul de aur în tratamentul verucilor refractare sau multiple, datorită eficienței crescute, vindecării rapide și riscului minim de recidivă.
Tratamentul cu laser CO₂
Laserul CO₂ acționează prin vaporizarea țesutului infectat și coagularea simultană a vaselor sanguine, oferind un control precis al leziunii. Este indicat în special pentru verucile voluminoase, localizate periunghial sau în zone greu accesibile.
În general, o singură ședință este suficientă pentru distrugerea completă a leziunii. În cazurile severe sau recidivante, pot fi necesare 2 până la 3 ședințe, la intervale de 4-6 săptămâni. Vindecarea este rapidă, în decurs de 7–14 zile, iar riscul de cicatrice este minim dacă se respectă indicațiile post-operatorii, inclusiv igiena locală și aplicarea de pansamente.
Tratamentul cu laser Nd:YAG
Laserul Nd:YAG (1064 nm) funcționează prin fotocoagularea vaselor care alimentează veruca, inducând necroza treptată a leziunii, fără afectarea țesutului sănătos înconjurător. Este eficient în verucile adânci, hiperkeratozice și rezistente la alte forme de tratament.
Numărul de ședințe necesare variază între 2 și 6, în funcție de profunzimea verucii și răspunsul individual la tratament, la un interval de aproximativ 2–3 săptămâni. Avantajele includ tolerabilitate crescută, risc scăzut de pigmentare post-inflamatorie și o rată mică de recidivă, ceea ce îl recomandă inclusiv pentru zonele cu cerințe estetice ridicate.
Ambele tipuri de laser sunt eficiente, dar se adresează unor tipuri de veruci ușor diferite. Laserul CO₂ este preferat în cazul leziunilor superficiale, bine delimitate, necesitând vaporizare precisă și rapidă, în timp ce laserul Nd:YAG este superior în leziunile adânci sau cu alimentare vasculară intensă. Alegerea metodei depinde de evaluarea dermatologică, de aspectul clinic și de istoricul terapeutic al pacientului.
Complicații care pot apărea
În lipsa tratamentului adecvat, verucile pot suferi auto-inoculare și se pot răspândi pe suprafețe extinse ale pielii. De asemenea, traumatizarea constantă a leziunii poate duce la suprainfecție bacteriană sau inflamare cronică. Verucile periunguale pot determina deformări permanente ale plăcii unghiale. Recurența este frecventă, mai ales la pacienții cu imunitate compromisă. Pe plan psihologic, prezența verucilor pe mâini poate afecta încrederea în sine și relațiile sociale, motiv pentru care tratamentul prompt și eficient este recomandat.
Complicațiile post-tratament laser sunt rare, dar pot include hipopigmentări temporare, eritem localizat sau, rar, formarea de cicatrici atrofice, în special în cazul manipulării excesive a zonei tratate. Respectarea măsurilor post-intervenție reduce semnificativ aceste riscuri.
