Nodulii subcutanați, denumiți medical lipoame, reprezintă proliferări benigne ale țesutului adipos subcutanat. Deși inofensive în majoritatea cazurilor, aceste mase pot ridica semne de întrebare atunci când cresc rapid, devin dureroase sau cauzează disconfort estetic. Lipomul prezintă o textură moale, este mobil la palpare și de obicei nedureros, fiind una dintre cele mai comune tumori benigne ale țesutului adipos.
Ce este lipomul sau nodulul sub piele?
Lipomul este o tumoră benignă compusă din adipocite (celule grase), care proliferează la nivelul stratului subcutanat. În general, aceste mase au o consistență moale, elastică, sunt nedureroase și mobile la palpare. Lipoamele pot varia în dimensiuni, de la câțiva milimetri până la câțiva centimetri, și au o creștere lentă, care poate dura luni sau chiar ani. Apar de obicei la nivelul trunchiului, gâtului, umerilor și membrelor, dar pot fi întâlnite în orice regiune cu țesut adipos subcutanat.
Este esențial de subliniat că, deși termenul „tumoră” poate suna alarmant, lipoamele sunt neoplazii benigne, fără potențial malign și fără risc de metastazare.
Care este cauza apariției unui nodul sub piele?
Etiologia exactă a apariției lipoamelor nu este complet elucidată, dar factorii genetici joacă un rol important. Persoanele care au membri de familie cu lipoame prezintă un risc mai mare de a dezvolta aceste formațiuni. În anumite cazuri, un traumatism local, cum ar fi o lovitură sau o presiune prelungită, poate precede apariția lipomului, însă această legătură nu este confirmată științific.
Factori suplimentari care pot contribui la apariția lipomului includ:
- Vârsta: Lipoamele sunt mai frecvente la adulți, în special în intervalul de vârstă 40-60 de ani.
- Factorul genetic: Anumite sindroame genetice, precum sindromul Gardner sau lipomatoza familială, predispun la dezvoltarea lipoamelor multiple.
- Compoziția corporală: Deși nu există o corelație directă, pacienții cu un procent crescut de țesut adipos pot avea o predispoziție mai mare la formarea lipomelor.
Simptomatologia lipomului
În majoritatea cazurilor, lipoamele sunt asimptomatice și sunt descoperite întâmplător. Totuși, acestea au anumite caracteristici clinice care le fac ușor de recunoscut:
- Textură moale, elastică: Lipomul are o consistență cauciucată și este ușor mobil în raport cu țesuturile adiacente.
- Absența durerii: Lipoamele sunt de obicei nedureroase, cu excepția cazurilor în care comprimă structuri nervoase sau sunt supuse unui traumatism repetitiv.
- Dimensiuni variabile: Lipoamele au dimensiuni diferite, însă de regulă nu depășesc 5 cm în diametru.
- Mobilitate: Nodulul este de obicei bine delimitat și mobil la palpare, ceea ce diferențiază lipomul de alte tipuri de tumori mai invazive.
În rare cazuri, lipomul poate deveni dureros sau sensibil la palpare, indicând fie o complicație, fie o iritație locală a țesutului adiacent.
Diagnostic și când este necesară vizita la medic
Diagnosticul lipomului se poate realiza printr-un simplu examen clinic, datorită texturii și mobilității sale tipice. Totuși, pentru a exclude alte patologii similare, cum ar fi o tumora malignă, medicul poate recomanda investigații suplimentare:
- Ecografia: Aceasta este o metodă de primă linie care poate confirma natura benignă a formațiunii și exclude prezența altor structuri patologice.
- Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM): IRM-ul poate fi necesar în cazurile de lipoame voluminoase sau situate în apropierea structurilor vitale.
- Biopsia: În situații rare, atunci când există suspiciunea unui liposarcom (o tumoră malignă a țesutului adipos), se recomandă o biopsie pentru evaluarea histologică a țesutului.
Prezentarea la medic este necesară dacă apar semne precum:
- Creșterea rapidă a masei sau modificarea bruscă a dimensiunilor.
- Durere persistentă sau disconfort în zona nodulului.
- Inflamație sau roșeață.
- Interferența cu activitățile zilnice, mai ales dacă lipomul este situat într-o zonă expusă frecvent la frecare sau presiune.
Tratamentul lipomului subcutanat
De obicei, lipoamele nu necesită tratament, fiind asimptomatice și având o creștere lentă. În cazurile în care acestea devin deranjante din punct de vedere estetic, provoacă disconfort sau interferează cu structuri vitale, se poate lua în considerare îndepărtarea lor.
Opțiuni terapeutice:
- Excizia chirurgicală: Reprezintă metoda standard de tratament și presupune îndepărtarea completă a lipomului. Procedura se desfășoară sub anestezie locală, printr-o incizie la nivelul pielii care permite extragerea integrală a tumorii. Aceasta este o metodă sigură, cu riscuri minime de recurență.
- Liposucția: În anumite cazuri, când lipomul este de mari dimensiuni, se poate recurge la liposucție, o procedură prin care grăsimea este aspirată din nodulul subcutanat. Aceasta metodă este indicată doar în anumite localizări și la lipoamele fără implicare profundă.
- Lipoliza injectabilă: În anumite situații, injectarea unor soluții lipolitice poate ajuta la dizolvarea treptată a țesutului adipos dintr-un lipom de mici dimensiuni. Această metodă este mai puțin invazivă, dar necesită mai multe ședințe și rezultatele pot varia.
Discuția cu medicul este esențială pentru a decide cea mai potrivită abordare terapeutică, în funcție de particularitățile individuale ale pacientului și de caracteristicile lipomului.
Ce complicații pot să apară?
Deși lipoamele sunt în general lipsite de riscuri majore, pot apărea complicații în anumite circumstanțe. Dacă lipomul se află în apropierea nervilor sau a vaselor de sânge, poate produce durere sau disconfort semnificativ. Creșterea rapidă și modificările de consistență ale unui nodul subcutanat necesită întotdeauna o evaluare medicală amănunțită, deoarece pot ridica suspiciuni de malignitate. Deși incidența liposarcoamelor este foarte redusă, ele pot prezenta caracteristici similare cu lipoamele în fazele incipiente, motiv pentru care un diagnostic corect este crucial.
